x_Ramona episodul48_x

M-am dat la o parte de pe ea și m-am întins cu fața în sus, istovit și transpirat. Întunericul era pătruns doar de lumina ledului de la plasmă, insuficient de puternic ca să-i văd ochii, dar suficient de puternic pentru a-i vedea formele.
−Dă-mi și tu o țigară, îi spun eu.
−Vezi că asta nu e țigara de după, îmi spune ea jucăușă, e țigara din pauză, să fim bine înțeleși.
−Da, să trăiți! Lasă-mă un pic să-mi revin și după aia vedem ce mai facem.
−Da, normal. Și știi ce putem face până atunci?
−Dă-mi voie să ghicesc, vrei să-ți povestesc continuarea, îi spun eu plictisit.
−Exact! Cum ai ghicit? Hai bagă!
−Nu am băgat destul?
−Hai lasă glumele proaste și spune-mi ce s-a întâmplat mai departe, îmi zice ea pe un ton mai serios.
−Ok îi răspund, cedând mai repede decât Bianca Drăgușanu în fața unei bancnote de 500 de euro.

Deci eu mă uitam la Anemona ca și cum m-ar fi prins în pat cu soră-sa, iar ea se uita la mine ca și cum m-ar fi prins în pat cu frate-său. Cașalotul de Carla plecase lăsând o dâră de răutate în spatele ei. Răutate sau sos de maioneză cu usturoi, una din astea două. Habar nu aveam cum să-i explic și cum să mă justific pentru că, practic, ea și Carla deveniseră mai mult sau mai puțin șogorițe, cu ajutorul meu. Anemona a venit mai aproape de mine, s-a uitat serios în ochii mei și mi-a zis:
−E adevărat ce a zis tipa aia?
Pff, ce căcat îi spun eu acum? Aveam trei soluții:

1. să o mint și să risc să-și dea seama de asta și automat să fie dezamăgită de mine și să nu mă mai lase să o ating. Nicăieri. Niciodată. Clar nu era o opțiune.

2. să-i spun adevărul și să mă fac de rușine pentru că ar afla că am făcut sex cu un continent și că am atins-o pe tipa aia prin strâmtoarea Bosfor.

3. sau să-i spun că ”No hablo español” și să schimb subiectul.
Însă am ales să fiu sincer că cică femeile apreciază căcatul ăsta. Și i-am spus:
−Da, este. Dar înainte să te superi pe mine, dă-mi voie să-ți explic.
−Ce să-mi explici? Ce mai e de explicat? mi-a spus ea ușor nervoasă.
−Păi da. Mai este. Trebuie să înțelegi că eram deprimat și practic…să-ți povestesc… m-a păcălit, cumva. De fapt, pot să zic că m-a cam violat, dacă e să fiu sincer. Fii atentă, eram într-o zi…
În clipa aia Anemona nu s-a mai putut abține și a început să râdă în hohote.
−Ce-ai făcut, măăă?

Ea râdea, eu nu înțelegeam, iar machiajul de pe ochii ei se prelingea ușor pe obraji. S-a înroșit la față și abia mai respira. Se ținea de burtă, mă rog, de abdomen că asta zicea ea că are. Nu mai pățisem niciodată să râdă cineva de mine în halul ăsta și eu să nu mă oftic, ba chiar să mă amuz și eu.
−Cum să fuți malul Dunării, mă? Doamne, nu pot să cred! scrâșnea ea printre hohote.
−Să știi că nu era chiar atât de grasă când s-a întâmplat, încercam eu să mă scot. Dar adevărul este că era. Era foarte grasă și atunci. Imaginează-ți cea mai grasă femeie pe care o cunoști. Gata? Ți-ai imaginat-o? Ok, acum adaugă China și ai să înțelegi cam cât de multă era această Carla. Orice partidă de sex cu ea, era practic menage-a-trois.
−Și ea cumva credea că eu o să mă oftic dacă-mi spune asta? m-a întrebat Anemona, liniștindu-se un pic.
−Habar n-am. Ce știu eu la ce s-a gândit ea, cred că are creierul îmbibat în ketchup, dracu’ știe ce-a vrut să demonstreze.

Carla se uita la noi și nu înțelegea de ce nu ne certăm. Sugea dintr-un pai (de fapt, cred că sugea dintr-un burlan, dar în comparație cu gabaritul ei, părea a fi un pai) și se încrunta.

Anemona m-a tras de mână spre centrul clubului, asigurându-se că ne-am apropiat mai mult de calul troian și, a început să danseze. Exact cum o făcea la Constanța, exact așa cum știa doar ea. Era imposibil să nu atragă atenția, iar eu stăteam în fața ei ca un accesoriu inutil de care se freca ea și care se ruga să nu aibă erecție. Mi-a luat mâinile și le-a așezat cu tact pe fundul ei și îl mișca de parcă venise din alt univers. Și ea și fundul. Știi cum erau pedepsele alea la jocurile de cărți când eram mai mici? Aia când trebuia să-ți scrii numele cu fundul pe un perete? Ei bine, Anemona cred că scria ”SUGE-O, CARLA!” cu tot cu cratimă și cu semnul exclamării, iar eu eram peretele. Bineînțeles că ne-a văzut și DJ-ul și, așa cum era normal, ne-a pus o melodie. Melodia era asta și oricât de manea era ea, era de parcă spunea povestea noastră: Danezu – De la pământ până la cer.

Și uite așa, Anemona și-a început recitalul și în Suceava. Chelnerii au scăpat tavele din mână, ospătărițele au uitat ce e ăla bacșiș și un tip de afară, s-a oprit din a viola o babă numai ca să poată să vadă și el cum se mișcă femeia asta. În jurul meu se auzea numai ”ia uiti, uăi, la fimeia aia” sau ”uă, ești prost? Cum câcat sî si miști așa di bini?”. Eram din nou mândru că Anemona urma să plece acasă cu mine.

Și-a aruncat brațele după gâtul meu, s-a apropiat, mi-a dat un sărut plin de dorință și alcool și, urmând partea lentă din melodie, conducea dansul într-un mod stilat și plin de pasiune, cântându-mi:

”Spune-mi, tu, iubire, până unde m-ai urma? Spune-mi numai mie, dacă plec, te vei schimba?”. Chiar dacă mi-am amintit că ea va și pleca de la mine la un moment dat din păcate, nu am putut să nu savurez din plin acest moment. În capul meu era doar ”băi, dacă pleci nu știu dacă mă voi schimba sau nu, dar ce știu sigur este că după ce pleci, nu am să mai fut nicio grasă niciodată”.

”Te chem lângă mine, oriunde aș fi în lume, te cheamă inima, oriunde eu m-aș afla” mi-a pus capac total. Exact asta se întâmplase între mine și minunata-mi Anemona. Că era a mea. În momentul ăsta era mai a mea decât fusese vreodată. Carla se uita la noi ca la o salată de legume, murea inima-n ea și îi scădea ușor-ușor colesterolul. Iar în clipa aia, s-a întâmplat cel mai amuzant lucru din lume. S-a ridicat de pe scaun, și-a aranjat colanții (că degeaba ești cât două vaci siameze dacă nu porți colanți) și a venit și ea să danseze. L-a luat pe unul de pe-acolo de mână (și când zic l-a luat, păi l-a luat, băi băiatule. Pentru el, nu a fost o opțiune. Era ori dans cu grasa, ori moarte sigură) și a început să danseze și ea. Și în momentul ăla, avea loc cu battle între ea și Anemona. Dacă până atunci poate nu erau chiar toate privirile ațintite către noi, când a început și Carla să-și unuduiască kilogramele și să ne pribegească nouă sufletele, absolut fiecare pereche de ochi s-a oprit din orice altceva și a început să privească nebunia. Partea mișto era că Anemona i-a făcut jocul și a început să danseze și mai provocator. Eu băteam din palme pe ritm, partenerul Carlei se ruga la Dumnezeu, iar fetele dansau. Toate patru. Husa de tir pe care Carla o purta drept maiou, era deja toată transpirată și deja fondul de ten i se ducea de pe față. Anemona dansa pe marginea unui basm și încropea fantezia în fiecare mișcare a corpului ei. Oamenii aplaudau și asta o făcea să se simtă minunat. Îi plăcea atenția și asta o făcea să continue spectacolul pe care îl oferea în clipa aia. La un moment dat, DJ-ul a spus la microfon:
−Oameni buni, se pare că avem un concurs de dans în seara asta. Patronii au hotărât că voi o să alegeți câștigătoarea prin aplauzele voastre și noi oferim o sticlă de șampanie celei care va învinge. Să cânte muzica!!

Chiuielile au astupat pentru o clipă difuzoarele și la un moment dat, maneaua a dispărut din urechile noastre pentru că DJ-ul a decis să schimbe ritmul pentru a spori plăcerea clienților. Și astfel, a dat play la melodia asta: Flo Rida ft. T-Pain – Low.

Și uite așa a început dansul lasciv pe de-o parte și filmul horror pe de altă parte. Băi, uite care-i faza. Pe mine mă enervează femeile care sunt grase și se plâng toată ziua că-s grase în timp ce bagă în ele Snickers. Însă Carla, oricât de comică ar fi fost, ea știa că e grasă, dar nu lăsa asta să o oprească din a se simți bine. Și se simțea bine în pielea ei, nu se văita toată ziua că ea nu știe cum să slăbească și se comporta ca și cum era cea mai sexy femeie de acolo. Așa că, era de aplaudat ce făcea ea în momentul ăla și, deși știa că Anemona îi dă clasă în orice moment, a decis să dea o palmă tuturor celor de acolo și să le demonstreze că nu trebuie să fii frumoasă și suplă pentru a te face remarcată. Așa că a început să își miște fundul ăla mare pe ritmul melodiei, se lăsa în jos (ținându-se de tipul ăla ca să nu se dezechilibreze și să cadă, că mai aveam nevoie de podea în discotecă) și râdea cu gura până la urechi. Anemona s-a oprit la un moment dat, ne-am retras și noi în mulțime și ne bucuram de show. Carla a dansat toată melodia, absolut toată lumea bătea din palme și la final, când s-a terminat melodia, i-a și băgat o limbă pe gât tipului ăluia, de i-a făcut endoscopie instant. Toată sala a explodat când a văzut. Asta a încununat toată experiența spre deliciul tuturor celor de acolo. Un chelner a venit cu o găleată plină cu gheață și cu o sticlă de vodcă în ea, i-a dat-o Carlei și clubul a izbucnit încă o dată. Era clar că era câștigătoarea acelei seri și merita toată atenția pe care o primea.
Ea le-a făcut semn oamenilor de pe-acolo că va împărți premiul cu ei, țipând:
−Eu nu beau că-s la regim!! Hahahaha! și a început să râdă frenetic.

Prima oară a turnat vodcă în paharul meu și al Anemonei. Anemona a luat-o în brațe, s-au pupat, s-au complimentat reciproc (cum fac femeile de obicei) și după aia și-au văzut fiecare de treburile lor. Carla a mai umplut câte pahare a apucat, după care a continuat să danseze. Ceea ce e interesant este că ea a plecat acasă cu tipul ăla în seara aia și astăzi sunt căsătoriți și au și o fetiță. Așa că, dacă aș fi egocentrist, aș putea să spun că datorită mie și Anemonei, s-a întemeiat o familie. Dar n-am s-o fac.

Feblețea mea s-a întors la mine, am ciocnit paharele și le-am dat peste cap.
−Doamne, ce m-am distrat, mi-a spus ea.
−Așa e, a fost distractiv. Da, distractiv, să spunem că ăsta e cuvântul, i-am răspuns eu sarcastic.
−Mai stăm un pic și mergem, da? Ca trebuie să ne mai distrăm în seara asta, mi-a zis ea uitându-se pervers spre mine.
−Sunt total de acord, i-am răspuns eu, după care am sărutat-o.

Însă, cum știm că socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg, am văzut cum a intrat în club sora Ramonei, cu vreo trei băieți după ea.

—VA URMA—

P.S.- ”SUGE-O ….”, de fapt, căcat, nu are cine să o sugă în capitolul ăsta. A fost o seară chiar distractivă până la urmă și o să facem un episod fără supt. Dar episodul următor sigur o să o sugă cineva, if you know what I mean.

P.P.S.
−Și cum, mă, au rămas împreună cei doi? mă întreabă ea sensibilizată.
−Da, pisi, atunci s-au cunoscut și acum sunt o familie.
−Doamne, ce frumos. Chiar mă bucur pentru ei.
−Da! Și eu mă bucur, chiar le stă bine împreună. Chiar dacă nu încap în același timp în pozele de familie. Dar să știi că a mai slăbit Carla. Ori asta, ori s-a îngrășat el, nu-mi dau seama.
−Ha ha! Ia spune-mi, te-ai odihnit destul? îmi spune ea în timp ce-și plimbă unghiile pe pieptul meu.
−Păi nu știu, verifică, îi răspund eu.
Și-a așezat mâna pe corpul meu, pe sub pătură și a început să mă mângâie ușor cu vârfurile degetelor. Mi-a zâmbit.