Diana capitolul 4

Capitolul 4
Ce tocmai se intamplase? Tipul ala a zburat la propriu de pe mine. Inima imi batea nebuneste si inca fugeam .. nu aveam inca o destinatie, dar cu siguranta incercam sa ma indepartez de Lucas. Poate zvonurile sunt adevarate. Poate sunt vrajitori .. exista trucuri de astea, poate sunt profesionisti.
M-am oprit simtind cum picioarele imi cedeaza, pe o banca sub ploaia marunta. Mobilul a inceput sa vibreze si cand l-am scos din buzunar, imaginea tatei era intinsa pe tot ecranul. Am incercat sa-mi linistesc cat de cat respiratia, apoi am raspuns.
- Buna tata.
- Diana, iubito. Ce faci?
- Bine .. tocmai ce alergam putin, sa ma mentin in forma, mint pentru a putea sa respir rapid.
- Ma bucur sa aud asta. Te-am sunat sa stii ca am ajuns cu bine, si m-am instalat.
- Tata, trebuie sa stii ceva despre familia Smith ..
- Am niste conditii de neinchipuit. Totul e perfect si abia astept sa incep maine.
L-am vazut pe Lucas peste strada cum m-a fixat cu privirea, ca si cum stia absolut tot ce am vorbit pana acum. Cand m-a ajuns asa repede .. si cum stia ca sunt fix aici? A traversat, apropiindu-se de mine scapandu-mi un icnet fara sa vreau.
- Si asta e tot, incheie tata fraza din care nu auzisem nimic. Ce voiai sa-mi spui de familia Smith draga?
Ochii albastri a lui Lucas m-au fixat in loc. Avea buzele intredeschise si ma privea atat de intens incat uitasem sa si respir pentru cateva secunde.
- Diana, e totul bine?
- Totul e perfect taticule .. trebuie sa inchid. Te iubesc, ii raspund sacadat fara sa-mi iau privirea de pe blondul din fata mea.
Mi-am pus telefonul in buzunar, inghitind la nesfarsit nodul din gat. Mi-am sters doua palme mintale, si m-am pus pe picioare rapid.
- Daca ma atingi cu un singur deget, o sa tip. Si Mira va auzi.
Lucas s-a incruntat putin, venind si mai aproape de mine.
- Exact. Stiu totul. Sunteti magicieni profesionisti .. toate de pana acum, asa se explica. Adica, puterea si auzul vostru sunt de de nedescris. Ar trebui sa mergeti la un concurs de talente.
- Mergem acasa.
Adica eu ii spun de toate, ma enervez si fac riduri iar el atat e capabil sa spuna? Nici vorba.
- Asta-i tot? Nu ma intrebi ce cautam aici? Nu incerci sa negi ce tocmai am spus?
Si-a continuat mersul lent, fara sa ma bage in seama. Parca era un robot .. vantul ii ciufulea usor parul si imprastia din parfumul sau in aer, pana la mine. M-am enervat si am alergat ca sa-l ajung din urma, apoi l-am apucat de brat, dar intr-o fractiune de secunda s-a tras atat de brusc, incat m-a speriat.
- Nu ma atinge, Diana.
Cuvintele au fost apasate, iar ochii lui s-au schimbat sub privirea mea. Din nou acel albastru electrizant. Dumnezeule .. imi venea sa mor dupa ochii aia. Nu stiam de ce, dar cand se uita la mine cu intensitate, simteam ca imi acapareaa fiecare particica a corpului. Poate asta e trucul folosit si pentru fetele de la liceu.
- Cat de patetic sa fii, Smith?
- Eu?
- Da, tu. Ce truc ieftin. Asta faci si cu cele de la scoala? Abia astept sa le povestesc tuturor.
Lucrurile s-au schimbat cand umerii lui Lucas au cazut. Expresia lui a trecut direct la furie, ceea ce m-a inspaimantat teribil. A facut cativa pasi mari, pana a ajuns atat de aproape incat corpurile ni se atingeau milimetric. M-a fixat in loc cu privirea, apoi a inceput sa imi sopteasca senzual.
- O sa uiti tot ce ai vazut de cand te-ai mutat la noi. O sa crezi ca suntem o familie normala.
A vrut sa se opreasca, dar a continuat cu ceva ce mi-a facut inima sa bubuie.
- Si de acum, vei face doar ce zic eu.
Am dat afirmativ din cap, si l-am urmat pana la masina tacuta. Am urcat in dreapta si am asteptat sa ajungem acasa. Exact cand am intrat, Alexander pleca cu sotia lui.
- Am plecat la munca. Ne vedem maine dimineata.
- Unde lucrati?
Mira a facut ochii mari si a ridicat tonul spre fiul ei.
- Ai constrans-o ?!
- A vazut prea multe. E mai bine asa.
- Fiule ..
- Vreti sa traim normal, sau nu? Nu ma mai bateti la cap.
A intrat nervos in casa. L-am urmat ca o marioneta in tot ce facea, pana cand mi-a spus sa merg in camera lui si .. sa ma dezbrac. Tocmai ce terminase cateva pahare si starea data de parintii lui parca se accentuase. Am facut cum mi-a cerut, asteptandu-l pe pat.
A intrat la scurt timp, scotandu-si tricoul din tocul usii. S-a aruncat intr-o secunda asupra mea, si si-a izbit buzele de ale mele. Mana lui a alunecat de la abdomen, pana la coapsa, provocandu-mi fiori de placere. Dumnezeule .. tocmai il inselam pe Louis. Cat a fost gluma, am inteles, dar treaba asta se termina aici. Chiar daca buzele lui m-au facut sa inebunesc complet, cu ultima putere din mine, i-am dat o palma peste fata ce a oprit totul in jurul nostru.
M-am ridicat cu ochii in lacrimi.
- Nu stiu ce rol ai incercat tu sa joci, sau ce truc ai folosit, dar nu a functionat asupra mea, Smith. Eu nu sunt un silicon umblator ca toate fetele din scoala ce stau dupa fundul tau.
- Cum de nu ..
- Ai gresit trucul magicianule. Nu ai reusit sa-mi stergi nicio memorie .. si nici nu o vei face vreodata.
Blondul parea surprins pana in maduva oaselor .. ba chiar am observat putina teama in privirea lui.
- Noapte buna, am continuat sec si am iesit, trantind usa in urma mea.