Diana capitolul15

Capitolul 15

- L-ai vazut pe Aleron?

Mi-am mentinut privirea in farfurie, desi stiam ca toti ochii sunt atintiti asupra mea. Am inghitit in sec si mi-am facut curaj sa raspund, incercand sa par calma.

- Nu. A patit ceva?

Lucas s-a incruntat subtil si mi-am dat seama ca inima imi batea nebuneste. Am inspirat puternic si i-am zambit insa expresia lui nu s-a schimbat deloc.

- Nu a mai venit acasa de cateva zile, intra Miranda in discutie in timp ce cauta desertul in frigider.

- Si vrei sa spui ca esti ingrijorata pentru el? intreaba tatal lui Lucas.

- Simt ca ceva nu e bine..

Usa de la bucatarie a sarit de perete si nici nu am avut timp sa ne dam seama ce se petrece, cand Aleron si-a facut aparitia .. alaturi de Dean. Era batut mar, sangera si mergea schiop cu piciorul stang.

- Vino aici iubito!

Toate privirile s-au intors spre mine cand mana lui Dean s-a ridicat spre mine, odata cu exclamatia. Am expirat fara alte alternative si m-am miscat usor in directia lui, pana cand bratul blondului m-a blocat.

- Unde te duci, Diana?

- Nu ii place sa repete.

- Pardon?

- Diana!

I-am indepartat bratul, apoi mi-am continuat drumul pana am ajuns langa Dean. Si-a incolacit mana pe dupa gatul meu, dupa care a fluturat usor din cealalta.

- Sezi.

Lucas s-a asezat brusc si cu putere pe scaunul din spatele lui.

- Dean .. tatal meu..

Cu o alta miscare din mana l-a tras la

cativa centimetri de fata lui. L-a privit cateva secunde bune, dupa care buzele au inceput sa i se miste.

- O sa mergi sus, o sa tragi un pui de somn batrane, si cand o sa te trezesti nu o sa-ti amintesti nimic de aici.

Tatal meu a confirmat, apoi a iesit din bucatarie spre fericirea mea. Parintii lui Lucas au stat calmi intr-un colt pana sa ii surprind cu coada ochiului. Au vrut sa atace, insa au fost prea inceti sfarsind striviti de peretele bucatariei.

Blondul a incercat sa se ridice din scaun dar degeaba.

- O sa te mananc de viu!

- Bla bla. Ca si fratele tau?

- Ce? intreaba surprins si priveste spre Aleron ce abia se mai tinea.

- Nu ti-a spus unde pleaca? A venit sa ma invinga. Sa imi smulga inima din piept. Si s-a ales cu o masa de tortura de toata frumusetea si o bataie mai ceva ca in evul mediu.

- De ce ai facut asta? tipa Lucas de rasuna toata bucataria.

- O sa o ia pe Diana .. la varcolaci..

Lucas a inceput sa se zbata ca si cum era posedat, insa magia il tintuia bine de tot. Maraia cu forta si se transformase cu totul, ochii si coltii sclipind la unison.

- Nu face asta! Cu ce te-a convins?

- Noi doi avem un pact, dar secretele nu se dezvaluie. Nu-i asa iubito?

Am dat din cap afirmativ, privind in continuare in pamant. Nu aveam dreptul nici sa misc un deget.

- Presupun ca avem treaba. Ai de gand sa iti pierzi timpul intreaga dupa amiaza aici? intreb dupa un moment de liniste cu tot curajul ramas.

Toti m-au privit, unul mai dezamagit ca celalalt. Dean si-a coborat si el privirea spre mine, insa zambea. Acel zambet care ma topea. Cum era posibil sa te indragostesti de pericol?

- Foarte buna constatarea. O zi frumoasa in continuare.

Acum il priveam pe Aleron, si in urmatoarea fractiune de secunda eram in mijlocul padurii, unde copacii erau atat de desi incat soarele abia patrundea. M-am intors ametita si o casa din lemn a rasarit parca din pamant. Era de nedescris .. imensa. Avea ferestre uriase ce se intindeau pe toata suprafata si se inchideau in patru balcoane lacuite si pline de perne.

Ma asteptam la lux din partea lui, dar asta .. era mult mai mult. Asta chiar insemna sa ai gusturi si sa traiesti sute de ani, poate mii.

- Iti place?

- Ce i-ai facut lui Aleron?

- Ce i-ai spus lui Aleron? intoarce el intrebarea si zambetul ii dispare.

- Ne-a auzit. Nu am facut eu nimic..

Dean m-a privit cateva secunde extrem de serios, si frica pusese stapanire pe stomacul meu. Apoi zambetul i-a revenit si m-a mangaiat usor pe par.

- Imi place cand esti inocenta si speriata.

Am expirat cu putere, dupa care l-am urmat in casa.

Afara deja se instalase bezna si in fiecare minut ma rugam sa nu mi se intample ceva rau. Eram ingrozita de

faptul ca stateam in casa cu regele vampirilor si ca eram inconjurata de toti sclavii si curvele lui.

- Suntem gata?

Toti au dat din cap afirmativ si au disparut unul cate unul, pana am ramas numai noi doi.

- O sa stai numai langa mine. Magia din colier combinata cu sangele pe care il ai te face aproape de neinvins. O sa ii tocam pe fraieri.

- De ce ii atacam?

- Sa vada cine conduce padurea asta.

- Inafara de arogantele tale.

- Am nevoie de sange. De la ei.

- Sange? Pentru ce? La ce te ajuta sangele de varcolac?

- Nu stii ce vorbesti copile. O singura picatura in sistemul unui vampir, il face de neoprit.

La naiba! Ma bagasem direct in groapa iadului. Dean nu numai ca mi-a batut si amenintat familia, dar profita de mine la maxim. Era o nebunie ce avea sa se intample daca va reusi sa inghita sange de varcolac. Trebuia sa il opresc..

- Exista vreo cale prin care sa scap de pact, inafara de asta?

Privirea lui m-a fulgerat o secunda si si-a ridicat o spranceana.

- De ce ma intrebi asta acum?

- Era doar o mica curiozitate..

S-a invartit in jurul meu minute in sir, eu ramanand intr-un singur loc fara sa misc un deget si incercand sa respir normal.

- Esti virgina.

Soaptele lui si caldura pe care am simtit-o in ureche m-au luat pe nepregatite, asa ca am tresarit, apoi mi s-a facut pielea de gaina.

- Si .. ce-i cu asta? continui incercand sa par dura.

- Cred ca ar fi ceva cu care ai putea sa scapi de pact.

L-am privit in ochii lui plini de venin in timp ce zambetul i se largea tot mai rau.

- Sa mergem dupa ceilalti, spun rece si dau sa plec dar sunt prinsa de incheietura.

- Asteapta .. daca ma gandesc, planul B suna mult mai bine. Stiu ca toti baietii din casa roiesc in jurul tau si viseaza la o zi mareata in care iti vor intra in pantaloni, dar imagineaza-ti tristetea si dezamagirea de pe fata lor cand vor afla ca .. puf, a disparut floricica.

- Dean .. te rog..

- Reguli schimbate. Asta e conditia mea.

Fara sa ma dau de gol, cat ai clipi l-am trantit pe Dean cu puterea mintii de peretele din spatele lui si am disparut cu toata viteza pe care am avut-o. Incercam sa imi dau seama pe unde sa merg si sa nu ma strivesc de vreun copac insa m-am lipit de un corp cu care am ricosat cativa metri intr-un copac si m-am prabusit.

- Crezi ca daca fugi acum, prietenii tai vor scapa?

- Nu vreau sa fac asta.

- Atunci va omor pe toti!

Vocea lui a rasunat puternic si m-a facut sa tremur.

- Iar tu nu poti face nimic in privinta

asta. Nu ai suficienta putere sa ma infrunti, sa ma opresti. Tot ce iti sporeste puterea, sunt eu copila. E ce imi curge mie prin vene.

Beculetul mi s-a aprins brusc si mi-am dat seama ca trebuia sa renunt la ceva, ca sa obtin ceva si mai bun. Daca faceam asta, l-as fi dus in eroare suficient timp incat sa mai iau din sangele lui .. si apoi sa il infrunt. Era o nebunie..

- Daca fac asta, o sa ma lasi in pace?

- Pe cuvant de cercetas.

M-a luat de mana si m-a condus pana in camera la el. Inima imi batea sa imi iasa din piept si aveam o singura sansa. Mi-a scos bluza peste cap si m-a lasat sa cad

pe pat, venind imediat deasupra mea fara tricoul de mai devreme.

Incercam sa par cat mai convingatoare, dar cu fiecare atingere, ma pierdeam. Sarutul lui aproape ca m-a sufocat iar mana dreapta care cobora lent pe coapsa mea ma innebunea. Aveam sa cedez si sa ma abat de la plan .. insa cu ultima mea forta, am scos cutitul ascuns si l-am taiat subtire pe umar, apoi mi-am infpit dintii in rana lui.

Pentru cateva secunde am crezut ca am lesinat, atat de tare ma lovise senzatia. Era .. ceva de neinchipuit. Ca si cum ai fi baut cel mai bun suc din lumea asta, ca si cum cineva imi injectase cel mai dependent drog de pe pamant in vene. Avea un gust unic, pe care cu siguranta nu aveam sa-l intalnesc des.

Palmele lui m-au aruncat cu putere de perete, simtind cum mi-a trosnit capul de la impactul puternic.

- Cine e fetita rea? spune ironic dupa care rade ca ultimul psihopat.

Am vazut cum vine spre mine, soldurile sale miscandu-se pe rand si facand ca muschii pieptului sa i se incordeze.

- De ce eu .. imi soptesc apoi cu o miscare de mana, l-am ridicat de la sol.

- Lasa-ma jos iubito, nu vrei sa faci asta.

- Promite ca o sa ne lasi in pace pe veci!

- Nu o sa promit nimic. O sa ti se duca si rezerva asta din vene, si atunci o sa vin dupa tine iubito. Sa fii pregatita.

- La naiba sa te ia, Dean!

L-am aruncat prin geamurile din spatele lui, dupa care m-am gandit unde stau si in mai putin de cateva secunde, am fost in fata usii. Asta insemna sa ai putere. Am dat sa intru, insa usa s-a deschis inainte sa o ating, in prag iesind Lucas.

- Eu .. pot sa explic totul.

- Nu e nevoie. Esti exilata de pe teritoriul nostru.