Amurgul marinarului episodul 4

Dupa  ce Fusako a plecat la magazin, Ryuji s-a dus putin pe vas, dar mai apoi nestiind cum sa-si omoare timpul pana la cina a luat un taxi si s-a plimbat pe străzile goale si fierbinti ale cartierului.  In cele din urma, a urcat pe colina de pe Yamate-Cho ajungand in parcul unde fusese cu Fusako. Si-a amintit de întrebarea ei:
- De ce nu sunteti casatorit?
El a ras si i-a raspuns ambiguu:
- Nu se prea găsesc femei care sa isi doreasca sa fie neveste de marinar.
De fapt, ar fi vrut sa ii raspunda cu totul altceva:
- Colegii mei au deja cate 2 sau 3 copii. Cu totii recitesc de zeci de ori scrisorile pe care le primesc de la familie. Scrisori in care copiii lor deseneaza case, soarele pe cer, flori....ei au renuntat la orice oportunitate.  Eu nu am facut nimic, dar am trait toata viata cu convingerea ca eu sunt un adevărat barbat, nu ceilalți.
Dar nu i-a spus...in schimb i-a zis:
- Cand petrecem multa vreme pe mare, daca se intampla sa trecem pe langa bucatarie si sa zarim acolo ridichi uriase sau gulii, verdele lor ni se lipeste de suflet. E doar un pic de verdeata, dar ne vine sa o divinizam.
- Cred si eu! înțeleg foarte bine ce simtiti.
"Hotarat sa devin om al marii,
Flutur din mana in semn de ramas bun...."
- Sper sa nu razi de mine. E cântecul care imi place cel mai mult.
- E tare frumos.
"Cand i-am apucat sanii", si-a amintit Ryuji, "mi s-au lasat grei in palme,mustind de transpirație. Ma simt responsabil pentru toata carnea trupului ei fiindca imi apartine si e blanda si capricioasa. Dulceata prezentei ei langa mine ma infioara. Ea simte tremurul meu si isi arata albul ochilor asa cum vantul intoarce frunzele copacilor ".
Ryuji a inteles ca era de ajuns sa ii sarute buzele fara sa rosteasca nici un cuvant. Cand buzele li s-au apropiat, mișcarea lor lina si fierbinte a nascut nenumarate senzatii subtile.
Si-au cautat trupurile cu infrigurare si s-au izbit unul de celălalt cu repeziciune.
- Nu vrei sa ramai la noi in seara asta?  Casa noastra e cea de acolo.
***
- Probabil ca si in seara asta o sa ma culc cu Fusako. E ultima noapte de permisie si nu cred ca o sa inchid ochii. Maine seara ridicam ancora. Am sa dispar chiar mai repede decât atmosfera acestor 2 nopti senzationale".
Chiar atunci a observat un grup de copii. Unul dintre ei l-a vazut si s-a oprit: era Noboru.
Ryuji si-a amintit de vorbele lui Fusako din acea dimineață : "am impresia ca Noboru si-a dat seama....".
- Ia te uita cine era. Cum a fost baia?
Noboru nu a răspuns.
- Cum ati reușit sa va udati asa?
- Pe camasa? M-am racorit la tasnitoarea din parc.