PAISPREZECE - domnisoarele nu vorbesc despre cadavre

Resedinta Wadsworth,
Belgrave Square
14 septembrie 1888
Pe masa se aflau atatea obiecte ca am simtit ca ma ia ameteala. Cesti alb si roz asteptau lichidul cald insotite de farfurioare asortate.
- Arati de parca ai astepta sa iti fie retezat capul, draga verisoara, a zis Liza. Doar nu ai fost crescuta de lupi. Ai pierdut doar cateva luni de barfa, dar o sa recuperezi cat ai bate din palme. Daca suporti sa vezi sange si alte lucruri oribile atunci dantela si ceaiul vor fi floare la ureche. Vino cu mine!
Am intrat in camera ei si a scos o trusa de machiaj cu mult mai completa decat instrumentele mele de disectie.
- Asadar, cum il cheama?
- Pe cine? Am intrebat
- Nu mai face pe sfioasa. Numele baiatului chipes care ti-a furat inima. Povesteste-mi totul despre el....cum arata, ce culoare au ochii lui....daca vrea sa fuga cu tine intr-un paradis exotic...cati copii o sa aveti. Sper ca stie sa cante la pian.
- Ochii lui sunt caprui-aurii cand e intrigat de ceva. Arata nobil si e chipes, dar e mai interesat de formule si de rezolvarea cazurilor de crima decat de mine sau de poezie. Acum se comporta diabolic de gingas ca apoi sa devina glacial. Asa ca in viitorul nostru nu se prevad copii sau un paradis exotic. In cea mai mare parte a timpului nici nu il pot suporta. Aroganta lui este....nu stiu....iritanta.
- Prostuto! Aroganta ascunde de obicei ceva. Este de datoria ta sa descoperi ce. Esti indragostita de el si cu siguranta si el e indragostit de tine. Doar ca sunteti amandoi incuiati la minte.
- Crede-ma, el e cel incuiat.
- Hai sa vedem cum iti sta in rochia mea pentru ceai.
O rochie din dantela crem cu jupon roz mi-a fost pusa imediat pe mine.
- Gata, esti superba! Haide sa intampinam oaspetii. Am aflat ca vin Victoria si sora ei Regina.
Matusa Amelia statea in capul mesei. Liza statea in dreapta mea, iar Victoria Edwars in stanga.
- lmi pare rau pentru ce s-a intamplat cu unchiul tau, Audrey Rose. Cred ca e dificil sa stii ca exista un asemenea criminal cu sange rece in familia ta.
Tocmai luasem o inghititura dintr-un sendvis si aproape m-am inecat.
- Arati dragut , Audrey Rose. Ca sa fiu sincera, nu am fost deloc sigura care e prilejul intalnirii avand in vedere zvonurile ce se tot imprastie in legatura cu tine si cu asistentul ciudat al unchiului tau. Cum il cheama? Domnul Cresswell?
Hazel a dat din cap.
- Da, da. Am auzit despre el de la fratele meu. Se zice ca are la fel de multe sentimente precum un mecanism.
Fata a zambit rautacios.
- Desi am auzit ca e destul de chipes, iar familia lui chiar e de vita nobila. Nu se poate sa fie chiar rau.
- Domnul William Bradley mi-a zis ca detine propriul apartament in Piccadilly Street, a adaugat Regina. Sincer, ce fel de parinti ii dau voie fiului lor sa traiasca singur inainte sa devina major? Nu ma intereseaza cat de bogati sunt; nu se cuvine. Nu as fi surprinsa daca as afla ca el a omorat acele....femei...si ca le-a ascuns trupurile. Poate ca Liza are dreptate. Poate ca doctorul Wadsworth este nevinovat, iar domnul Cresswell este adevaratul dement. Pun pariu ca il viziteaza o gramada de femei usoare acolo.
- Fii serioasa, am izbucnit. Doar pentru ca este interesat de stiinta nu inseamna ca este un criminal. Defapt nu este nimic in neregula cu Thomas. Gasesc ca este un tanar destul de placut.
- Ai grija cum vorbesti, Audrey Rose! S-a infoiat matusa Amelia. Nu se cuvine sa te referi la un baiat pe numele lui de botez. Mai ales cand nu sunteti apropiati.
In cele din urma conversatia s-a schimbat si toate se intrebau cine avea sa fie invitat la balul mascat dat in onoarea majoratului ducelui.
- Trebuie neaparat sa vii! Mi-a zis Victoria. Toata lumea importanta va fi acolo. Am auzit ca a angajat chiar si un spiritist.
Matusa m-a indemnat sa accept, afisand o expresie ce promitea o soarta mai rea decat orice si-ar fi putut imagina Macelarul.
Am zambit crispat.
- Suna minunat!