x_Ramona episodul46_x

Nici nu știu dacă vreau să-mi povestești ce s-a întâmplat în continuare, îmi spune ea privindu-mă temătoare.
−De ce nu? Nu putem schimba cursul acțiunilor din trecut, putem doar să le regretăm sau să le apreciem.
−Da, ai dreptate. În altă ordine de idei, mi se pare amuzant că o grămadă dintre cititorii tăi cred că eu sunt Anemona. Ai de gând să le spui?
−Neah. Misterul e frumos, nu am să le confirm și nici nu am să le infirm nimic. Deocamdată.
−Ce-ți mai place să-i ții ca pe jar, îmi zice ea amuzată. Păi dă-le ce vor atunci, spune-le ce s-a întâmplat mai departe.
−Normal. Că ce altceva mai bun puteam să fac eu sâmbătă noapte decât să scriu?
−Ha Ha! Lasă că după ce termini capitolul ăsta, o să devină și noaptea ta frumoasă. Îți promit!
−Aa, da? Păi să-l scriu repede atunci.

Așadar…50 Cent and DMX – Ready For War

Era îmbrăcat cu o maletă neagră, strânsă pe corp, care-i scotea în evidență lanțul de aur, mai gros decât buzunarul lui Florin Salam după o cântare, scos peste bluză, evident. Se spune că de pe lună, poți să vezi Casa Poporului. Eu cred că, dacă te uitai atent, tot de pe lună, puteai să vezi și că maleta cocalarului era Nike, atât de mare era scris pe ea. Cred că singurul lucru mai mare decât brandul lui, cu care mă sugruma pe mine încet-încet, era brandul Nike, scris peste tot pe hainele lui. Că pula mea, ce rost are să-ți cumperi haine de firmă dacă nu vede sclavii? Altfel cum o să știe toată lumea cât ești tu de boss? Mi se pare normal. Ca orice șmecher care se respectă cu adevărat, bineînțeles că mai era cu niște lingăi pe după el. Ăștia se puseseră în jurul meu și al Anemonei și se uitau, zâmbind printre dinți și idolatrizându-și căpitanul. În primul rând, un șmecher adevărat, nu se ia niciodată de un băiat dacă este cu prietena. E un fel de ”bro code” printre șmecheri. Dacă are de-a te bate, așteaptă să te prindă singur, niciodată nu te face de căcat în fața femeii, e un fel de zonă demilitarizată dacă ești cu ea. Pentru că toți știu că și ei se mai plimbă cu iubitele lor prin oraș și nici lui nu i-ar plăcea să vină unul din senin și să-i fută un levier în cap și apoi femeia (care, în capul lor, e oarecum inferioară bărbatului) să poată să râdă de el și să-l considere pe ăla mai șmecher decât el. La bază ideea e bună, motivele sunt greșite, dar până la urmă, la fel a fost și nazismul. Deci era clar că ăsta nu era un șmecher adevărat, era doar un papagal care credea că știe să dea cu pumnul și avea alți libidinoși lângă el care îl asigurau că victima lui nu va riposta. Anemona și-a dat seama că lucrurile nu stau tocmai cum trebuie și i-a zis melteanului că îi mulțumește pentru invitație, dar este nevoită să o refuze pentru că nu e vorba dacă mă supăr eu sau nu, ci pur și simplu nu vrea ea să bea un pahar de vin cu el. Ea a încercat să vorbească frumos cu el, să-l facă să rezoneze și să înțeleagă că nu e firesc sau frumos să te dai la o fată care are iubit, cu atât mai puțin dacă iubitul ei este fix lângă ea în clipa aia. Dar să-l faci pe unul ca ăsta să asculte niște argumente logice, să le asimileze, să le judece și apoi să le înțeleagă, era de parcă ai fi încercat să porți o discuție despre ”Dialogurile” lui Platon cu un scaun.
−Stai, păpușe, că nu te mușc. Bem un pahar de vin și atât. Fac io cinste, stai liniștită. Are băiatu’ cașcaval, i-a spus el, începând să râdă de această glumă cu adevărat genială pe care a spus-o.
−Băi, pe bune. Nu vreau, nu mai insista. Eu am ieșit să mă distrez cu iubitul meu și atât. Dar uite, noi o să plecăm și gata, nu vrem probleme.
−Lasă că pleacă amicul tău, tu mai stai cu noi, i-a spus el încrezător.
−În primul rând nu e amicul meu, e iubitul meu. Și în al doilea rând, nu aș bea nimic cu tine nici dacă aș fi fost singură. Ba mai mult, nici dacă viața mea ar depinde de asta și pula ta ar fi singurul antidot.

Anemona se comporta ca și cum nu ar fi văzut niciodată știrile de la ora 5 și parcă nu știa că în Moldova nu e un obicei chiar atât de ieșit din comun să mai bați câte o femeie din când în când. Și probabil nu prea își dădea seama că făcându-l pe ăla de căcat, mai ales în fața lacheilor lui, nu este chiar cea mai deșteaptă mișcare pentru că, șansele erau ca eu să fiu bătut din cauza asta. M-a luat de mână și, trăgându-mă efectiv după ea, a început să meargă spre ieșirea clubului. Însă, cu toții știm că de cele mai multe ori, lucrurile nu sunt chiar atât de simple pe cum ne-am dori. Așa că, nici bine nu am ieșit afară că ne-am pomeni cu gașca cangrenă după noi.
−Prietene, dar unde te grăbești așa? s-a auzit o voce din spatele meu.
M-am întors exact așa cum s-a întors Rihanna la Chris Brown, gen cu frică să nu fiu bătut. Când m-a văzut unul dintre oștenii cocalarului, l-am auzit spunându-i:
−Băi, dar eu îl știu, mă pe ăsta. Ăsta nu-i ăla de a prezentat balul la Peda?
În clipa aia mi-a venit un pic inima la loc pentru că m-am gândit că știe ăla cine sunt și știe că mai cunosc și eu pe unu-altul și că nu e o idee atât de bună să mă bată pentru că s-ar putea să adun și eu niște băjeți și să-i caut după aia. Așa că i-am confirmat:
−Ba da, eu sunt! crezând că asta e portița mea de scăpare.
La care ăla spune:
−Da, mă, știam eu. Am fost și eu la bal și băga-mi-aș pula în inima lui, tu știi ce urât se uita la mine de pe scenă?

What? Cum căcat să mă uit urât la cineva când eu aveam reflectoarele în ochi și nu vedeam pe nimeni în sală? You have to be fucking kidding me. Gata, era clar. Urma să-mi iau bătaie în seara aia, dar nu ar fi fost pentru prima oară când s-ar fi întâmplat așa ceva din cauza Anemonei. Deja îmi făceam planul în cap: trebuia să mă sprijin cu spatele de un perete ca să nu reușească maimuțele să mă dea jos. Că dacă aș fi picat la pământ, mă lua dracu’ la câte tălpi de Nike-uri aveam să îmbrățișez. Deja mă gândeam că dacă o să vină ăia pe rând spre mine, ar trebui să încerc să dau și eu vreo doi pumni în stânga și în dreapta, măcar să învinețesc și eu un ochi sau doi. Acuma, când se întâmplă o situație de genul ăsta, ai trei soluții din care poți să alegi:

1. să fii umil și să încerci să-l convingi pe ăla că nu este etic să te bată și că tu nu reprezinți o amenințare pentru el, iar un comportament atât de arhaic este nedemn de o persoană atât de introvertită cum e el. Făcând asta o să te bată sigur pentru că o să-l doară creierul de la atâtea cuvinte pe care nu le înțelege.

2. să urli ca o fetiță și să începi să plângi și să speri că o să i se facă milă de tine și o să te lase să pleci nebătut. Doar că alegând-o pe asta, o să te faci de căcat. Și dacă vede iubita ta o astfel de abordare din partea ta o să fie foarte bucuroasă pentru că o să-și dea seama că dacă veți fi mult timp împreună, la un moment dat, o să vi se sincronizeze menstruațiile.

și 3 (sau opțiunea Vadim, cum îmi place mie să-i spun), adică opțiunea pe care am ales-o eu, să pari încrezător și să ai o atitudine plină de tupeu, și să faci cumva să pari nebun. Trebuie să-i faci să creadă că ești total psihopat. Că un om normal la cap, nu se apucă să comenteze în fața unuia care e clar că poate să-i rupă capul de pe umeri doar ridicând un pic vocea și, mai ales, dacă ăla mai are și vreo 5 prieteni cu el. Dar dacă faci ăsta, exista o mică șansă ca maimuțele să creadă că știi tu ceva ce ei nu știu. Că nu te apuci tu de nebun să te bați cu 6 oameni decât dacă ești un pic sărit de pe fix. Și în clipa aia, creierul lui mic și singur, îi va trimite semnale și-i va spune că poate nu ar trebui să se ia de unul care este dispus să intre într-o bătaie cu 6 inși. Și s-ar putea să te lase în pace. Fie asta, fie o să te bată toți de o să te caci pe tine. Dar dacă ai noroc ca ăia care vor să-ți rupă mufa să nu știe neapărat să se bată, ci doar să amenințe, ca orice cocalar, de altfel, s-ar putea să meargă.

Așa că, eu i-am spus:
−Băi, ia gata, hai că m-am săturat. Vrei să ne batem? Hai în pula mea să ne batem!
Aveam o bere în mână, am spart-o de o bordură și am rămas în mână cu bucata de sus. Deja urlam la ei:
−Hai în morții mă-tii, vino-ncoa! Care-i primul? Te omor, mă doare-n pulă!
Și dădeam ca un disperat cu bucata de sticlă prin aer. Îmi era frică și mie să nu cumva să vină unul dintre ei spre mine și chiar să-l ating cu căcatul ăla, că asta-mi mai lipsea.
−Băi, ăsta-i nebun! își ziceau lacheii, unul altuia.
Șeful lor, s-a dat un pas în spate și mi-a zis:
−Stai, frățioare, nu te enerva că o să-ți pleznească o venă. Glumeam și noi, ca băieții.
−Băăăăăă!! Te omooooor! urlam eu din toate încheieturile.
−Coițe, stai liniștit. Du fata acasă și potolește-te, n-avem noi nimic cu tine. Ne-a rugat și pe noi Lia să te speriem puțin, n-avem noi treabă.
“Lia? Futu-ți gura mă-tii, din astea faci, fă?” mă gândeam eu când am auzit. La asta chiar nu mă așteptam. Nu aveam timp să mă concentrez la asta în acel moment, însă. M-am uitat la Anemona și i-am zis:
−Plecăm! Hai, ia-o în stânga că mergem acasă. Mi-a ajuns pe seara asta. Fă semn la un taxi. Mai repede!

Și mă îndepărtam încet, mergând cu spatele ca să pot rămâne cu ochii pe cocalari. Anemona a oprit un taxi, eu am aruncat sticla și am urcat amândoi în mașină. Cum stăteam noi pe bancheta din spate, Anemona s-a uitat la mine și mi-a zis:
−Tu nu ești sănătos, îți jur. Dar ce pot eu să-ți spun, este că nu cred că am fost în viața mea atât de excitată cum sunt acum. Te-aș fute aici, în taxi.

—VA URMA—

P.S.- probabil te întrebi cine e Lia, nu? Ei bine, dacă citești povestea asta de la început, sigur îți aduci aminte că Ramona avea o soră. Deci, da. Ea în loc să aibă grijă de fi-sa, punea interlopi să-i bată pe colegii lui soră-sa. ”SUGE-O, Ramona” prin gura surorii tale. Dar stai, de fapt sor-ta mi-a supt-o deja.

P.P.S.
−Gata, mă opresc că deja am povestit mai mult decât trebuia, pentru o singură seară, îi spun eu, în timp ce-mi aprind o țigară.
−Știi ce e ironic? Că ai condamnat cocalarii în tot capitolul ăsta, dar ai pus ca și coloană sonoră o melodie pe care toți cocalarii au avut-o ca ringtone, îmi spune ea râzând.
−Ha ha! Ce să-ți povestesc. După ce că am scris un capitol lung, te mai și iei de mine.
−Stai liniștit, nu cred că o să se supere nimeni, mi-a zis ea, venind lângă mine. Eu una, nu mă supăr.
−Eu mi-a respectat partea mea de înțelegere și am scris capitolul. Acum e rândul tău!
−Așa e. Un pact trebuie respectat, nu avem ce face. Cuvântul e cuvânt, îmi spune ea, luându-mi țigara din mână.

A mai tras un fum și apoi a stins-o superficial. Eu m-am uitat adânc în ochii ei și apoi mi-am așezat mâna peste mâna ei și am început să o mângâi ușor cu vârfurile degetelor. Ea și-a tras mâna. S-a ridicat în picioare, și-a scos sutienul, l-a aruncat în jurul gâtului meu și m-a tras către ea.