-Mira,da-mi uleiul,te rog!E in
frigider.am spus total zapacita,invartindu-ma in bucatarie mea mica.
-Uite-l,nu te mai stresa atat!
-Nu pot sa nu fac asta,imi e asa mila de batranul ala!Trebuie sa termin cat mai repede ciorba asta,in 40 de minute trebuie sa ajung la lucru.
-Of,de-as stii eu sa gatesc.
Am ras usurel si am turnat putin ulei in cratita.Mirosul era ademinitor,jur ca mi-as baga fata in ciorba asta,sunt la fel de lihnita.Dar totusi i-ar prii mai bine boschetarului ala sarman.Poate imi iau ceva pe drum.
-Suna cineva la usa,ma duc eu sa raspund.spuse prietena mea,Mira,alergand din bucatarie.
Am dat afirmativ din cap si mi-am vazut de treaba.Bun,am pus ulei,legumele,am mai adaugat apa,putin delicat,amestesc si...
-KAYRA!
-Da,Mira?am strigat tare,ingrijorata.
-VINO REPEDE!REPEDE,REPEDE!
Mai ca mi-a sarit
inima.Am oprit ciorba si am alergat pana pe hol,unde mi-am vazut prietena mai terifiata ca oricat.M-am apropiat si am imbratisat-o.Parea de-a dreptul terifiata.
-Mira,ce e cu tine?De ce ai inchis usa?Credeam ca e cineva acolo.
-Nu,e-e-e o batrana a-acolo si u-un..
-Mira,nu fii obraznica!Ti-am spus ca ajut toti batranii in mod egal!
-Dar-
Am pus mana pe clanta usor nervoasa si am deschis usa,zguduind-o din temelii.Si apoi,parca ma cuprinde o frica de moarte si voiam sa inchid usa,dar inima imi spunea sa renunt la frica,asa ca am inghitit lasa in sec.Inca ma holbam.Asezata pe o targa,o batrana alba ca varul zacea parca fara suflare,si langa ea,un om mustacios cu un zambet ciudat pe fata.Ce se intampla..?
-Buna ziua!am reusit sa spun.
-Buna ziua.Putem intra?
-D-da..am spus fara retineri.
Am impins-o pe Mira care se opunea dorintei mele,apoi am deschis larg usa.Presimt ceva.Omul cu mustata stufuoasa a trecut pe langa mine,impingand targa cu putere,iar eu,oripilata,m-am uitat in ochii batranei.Imi zambea frumos,curat iar ochii ei erau oceane mari si parca-mi rupea sufletul.
-Ma numesc Kerry.Sunt un reprezentat al azilului la care doamna Seynvoon..
-Seynvoon?am spus uimita.
-Ce?a intrebat la fel de uimita,Mira.
-Tocmai.Batrana va e bunica,care din pacate,nu mai poate locui la azilul nostru.Taxa nu a mai fost platita de luni bune,iar noi suntem obligati sa o trimitem la o ruda.Si nu prea aveti noroc,sunteti singura care mai traieste.
-Bunica mea?am intrebat
zambind.Am o ruda?
N-am mai stat pe ganduri,am sarit pe batrana si am imbratisat-o strans.O sufocam cu atata iubire,dar si ei ii placea,zambetul i se marea pe clipa ce trecea.
-Eu sunt Kayra,bunicuto!Ma bucur sa te cunosc!Esti asa frumoasa,o sa te iubesc asa mult!Si tu esti..
-Sunt paralizata.spuse cu un glas mic si stins,tusind foarte tare.
Inima mea batea mai incet,iar entuziasmul mi se dusese de
tot.Ma gandesc doar cum as putea sa o intretin,sa ii asigur ceva mai bun,chiar daca nici eu nu ma descurc prea bine..
-Nu-ți face griji,o sa ne descurcam noi.
Am zambit si i-am sarutat obrazul cu inflacarare.Tu,bunico,esti toata familia mea de acum si iti voi oferi tot ce am mai bun.
Familia mea..Am o familie.
*
-Perna asta e prea tare,Mira.Adu-mi una mai moale!am tipat eu,agitata
-Sigur,acum,acum!
-Nu te deranja,pot sa stau si pe pietre.spuse femeia cu glasul stins,dar cu un zambet enorm pe fata.
-Mamaie,trebuie sa plec la munca,ma intorc dimineata!Te iubesc!
-Si eu,fetito!
Am zambit,mai ca am dat cu capul in perete cand sa deschid usa.Mira astepta pe hol zambareata.
-Ai o familie numai a ta acum,Kay!spuse ea.
-Da,e minunat.
-Uite,Kayra,m-am uitat pe reteta pe care ti-a dat-o mustaciosul,stiu pe de rost pretul medicamentelor,le lua si mama.Sunt foarte costisitoare.
-Da,stiu..Dar..Dar ma voi descurca,asa cum am facut-o si pana acum!Ea e bolnava,iar eu voi fii aici pentru
ea.Ai vazut,Mira,nici nu se poate misca?
-Stiu,scumpo.E norocoasa ca esti nepoata ei.
Ne-am imbratisat si apoi ne-am luat la
revedere.Ma voi descurca,sunt sigura.Nu o pot lasa de izbeliste.Mai ales acum,cand nu are pe nimeni.Ciudat e ca tata nu mi-a povestit niciodata de mama lui,si nici mama nu mi-a spus nimic..
Nu conteaza.Sunt fericita acum,simt ca am un scop.Acum nu-mi voi mai petrece serile singura,voi avea cu cine sa povestesc si sa ma uit la TV.Nu voi mai manca singura,nu ma voi mai simti singura cat amintirile ma coplesesc.Voi avea un camarad care o sa ma ridice.
*
-SA MAI INTRAZNESTI O SINGURA DATA SA MAI SPUI CEVA DE MAMA,NENOROCITULE!
-Domnule,calmati-va!Am spus sa va calmati!AJUTOR!
-Haha,Ray,lovesti mai bine ca mine.spuse batranul scufundat in sange,la picioarele fiului sau.
-Nenorocitu' dracu,cum ai putut?TE OMOR!
-AJUTOR!VA ROG!
Singurul gardian de prin preajma si-a luat inima in dinti si a incercat sa-l desparta pe blond de tatal lui,dar a sfarsit cu gura plina de sange,aruncat undeva prin coltul camerei.
-MAMA MEA O SA MOARA,NENOROCITULE!O SA MOARA!
-Indepartdeaza-te de prizonier imediat!
Scena era crunta.Barbatul se ineca in sange,gardieni de abia reuseau sa-l dea jos de pe prizonier,iar blondul,ei bine,blondul,isi lovea tatal si plangea.Lovea si mai tare,precum un monstru,atunci cand tatal lui ii striga in fata ca e un las.
-MORI,JAVRA!MORI!
Blondul era acum aruncat prin camera,iar tatal lui isi tragea sufletul,si cu toate ca sangera puternic,continua sa rada.
-Vezi tu,mama ta o sa moara,iar eu o sa traiesc in continuare,doar pentru ca tu esti un mare las!Daca ai fi avut barbatia in tine m-ai fi omorat,pampalaule!tipa barbatul,tusind sange in necontenire.
Gardieni l-au apucat pe barbat de pe jos si l-au tarat afara din sala de vizita.Nici un alt gardian nu-l mai deranjara pe blond,nu dupa ce isi batuse propriul tata fara sa se gandeasca ca il poate omori.Asa ca,cu mainile pline de sange,s-a ridicat cu demnitate si si-a sters lacrimile..
-Sunt un pampalau.a soptit,stergandu-si lacrimile.
-Nu-i dati sa manance in seara asta!a spus tare,aruncand cateva bancnote pe jos.
*
"Sunt doar o batrana bolnava,fata mea.Inainte imi puteam plati taxa singura,pensia mea era destul de mare.Dar acum ca s-a micsorat nu-mi permit sa cumpar nici pastilele.Esti un inger trimis de la Dumnezeu,iti multumesc ca m-ai primit in casa ta.Nu o sa-ti dau mult timp de cap,o sa mor in curand,simt asta.."
-Blondo,ce tot faci?Iti tai degetele,fii atenta la mancare!spuse matusa Lilith autoritar,inghioldindu-ma.
-Eu..Ma
gandeam.am spus zambind,uitandu-ma apoi la legumele pe care le tocam.
-Fetito,ai 18 ani,eu una nu-ti dau voie sa te iubesti cu nimeni!
-Oh nu,matusico!am ras colorat,oprindu-ma pentru o clipa din a toca.Astazi am primit minunata veste ca am o ruda in
viata.Am o bunica,e minunat,nu?
Matusa Lilith ma priveste urat pentru o clipa,apoi,lasand cutitul pe masa,spune cu glasul stins:
-Azi,cand veneam de la piata,am vazut un mustacios urcand cu o batrana pe targa..
-Exact,era bunica mea draga!am spus entuziasmata.
-Femeia aia e paralizata,Kayra?
-Din pacate!Dar voi avea grija de ea,o sa-i cumpar pastile,va trai bine!
-Of,spui de parca ai gasit un caine pe strada...O sa-ti trebuiasca o caruta de bani,fetito!
-Ma descurc,acum ca am si pentru ce sa lupt.
Si dand negativ din cap,a tipat din nou la mine sa ma misc mai repede.Oh doamne,femeia asta imi da palpitatii!
Din perspectiva autorului
-Iti arat eu cine e las,nenorocit jegos..
O masina tocmai ce parcase in fata unei restaurant de fite,furand privirile tuturor.Portiera s-a deschis,si,blondul monstru iesise
derutat.Il durea capul,oasele,avea nervi,toate rautatile de el se tineau.
-Ce dracu ai facut pana acum,Rayden?Asteptam de juma' de ora,n-a comandat nimeni nimic!spuse un saten de la masa la care tocmai blondul se asezase.
-Asa faci mereu,vere..
-Alta data nu te mai asteptam as-
-GURA,NENOROCITILOR!a tipat blondul,lovind masa cu pumnul si daramand toate paharele de alcool,care se intersectasera cu sangele din mana lui.
Toti parca amutisera,nu mai scoteau nici un cuvant.Parca le taiase respiratie.Satenul,cu ochii la ei si putin speriat a sparg gheata:
-Iubire,adu-mi o carpa,ceva!spuse el,facand semn unei chelnerite.
*
-Willow,masa 4!Barney,masa 8!Rita,masa 5!Kassedy,masa 6!Kayra,masa 7!
Am luat tava unde era scris frumos un 7 mare si am impins usile grele de fier.Masa sapte era ocupata de niste baieti dubiosi,pe care i-am mai vazut prin cartier.Ei,ce ma fofilesc atat,trebuie sa le dau comanda.
-Domnilor,aici e comanda dvs!
Mi-am tras fusta si m-am apropiat mai mult de masa lor,simtind cum toate privirile se incing.Asezam timida in fata fiecaruia ceea ce a comandat si nici macar nu intrazneam sa-mi ridic privirea.Unul din baietii de la masa si-a luat paharul cu vin,iar eu,curioasa,am observat ca avea mana bandajata si plina de sange.Arata mahnit.
-Mai doriti si altceva,domnilor?
Nu-i intelegeam,pana acum aveau un zambet mare pe fata..dar..cand blondul i-a privit urat pe toti parca le-a luat cheful.Ce se intampla aici?
-Nu,nimic,poti pleca.spuse unul brunet.
-Vreau eu ceva.spuse blondul.
-Da,domnule?
-Vreau sa supraveghezi tu masa noastra toata seara.
-Nu am voie.
-Iti dau eu voie in locul lui Marco.
-Cum de stiti cum il cheama pe seful meu?am intrebat total uimita.
-Doar asculta-ma,sau de maine nu mai lucrezi aici.
L-am privit urat iar acesta a zambit.M-am indepartat fara alte formalitati,vazandu-mi stupefiata de treaba.Cum isi permite?
-Daca se apropie vreunul de ea,jur ca va tai beregata!
