x_Gemenele pierdute ep 4_x

K : Ma tot invarteam sa gasesc baia, iar cand am intrat am ramas socata. Doamne fereste!
Se pare ca momentul intalnirii gemenelor a sosit. Oare ce se va intampla?
Marie : Doamne!!! cine esti??? :o:O:O
Kayla : Euuu?? dar tu? suntem gemene, de ce arati exact ca mine?
M : Ce intrebari pui. Pai normal, nu vezi. Nu este posibil....nu cred ca pot face fata la asa ceva.
K : Mie imi spui...
Fetele pierdute in ganduri si confuze de-a dreptul decid sa se aseze la o masa pt a vorbi mai multe despre aceasta problema, dar sa nu uitam ca (,) Kayla era cu Alex si trebuia sa anuleze.
K : Uite, Alex....trebuie sa plec. A intervenit ceva ce nu-ti pot explica acum, dar promit ca ma voi revansa.
A : Ok, inteleg. Nu pun intrebari.
K : Atunci ma apropii eu de el si il sarut. A fost singurul lucru din ziua aceea care m-a linistit si m-a facut sa ma simt iubita pt o clipa. Pe urma plec stiind ca va fi o zi lunga.....Deci tu cum te numesti?
M : Eu sunt Marie.
K : Eu sunt Kayla. Se pare ca avem foarte mult de recuperat.
Timpul trecea....convorbirile despre vietile lor parca nu se mai terminau. Prima zi de facultate era deja ratata, iar fetele stiau tot foarte putine lucruri.
M : Eu cred ca ar trebui sa le spunem asa drept in fata parintilor nostrii sau si mai bine.....fii atenta!....
ln timp ce Marie ii spunea planul Kaylei au inceput amandoua sa`si sune parintii pt a-i invita la facultatea lor, sa stie si ei unde invata si alte chestii, dar nici ei nu stiau ce ii astepta. Parintii Kaylei ajunsesera primii in locul unde fetele au hotarat sa se intalneasca. Erau foarte incantati de facultatea fiicei lor. Stiau ca era o fata cu suflet salbatic si se bucurau ca alesese bine. lntre timp parintii lui Marie ajung si ei. Parintii Kaylei ii saluta si incep sa converseze. Probabil credeau ca este sedinta cu parintii. Zambetul lor a disparut si o fata surprinsa si plina de uimire a aparut cand le-au vazut pe ambele fete impreuna.
K : Vrem o explicatie!!
M : Chiar acum.
Nici ei nu stiau ce sa spuna, dar se pare ca tatal Kaylei da startul....
T.K. : Draga mea, acum cred ca stii si tu ca esti adoptata. La nastere se spunea ca mama ta adevarata era pe moarte. Eram in spital, iar mama ta adoptiva trebuia sa nasca. Eram asa fericit.....Cand s`a aflat ca bebele s-a nascut mort eram distrusi, nu stiam ce sa facem. Doctorul ne-a spus povestea ta si am hotarat ca trebuie sa te luam in amintirea copilului nostru pierdut. Erai atat de frumoasa incat nu ne-a parut rau niciodata ca te`am adoptat. Ne pare rau ca nu ti-am spus pana acum si sper sa ne ierti. ln schimb pot sa-ti spun cu mana pe inima ca nu stiam de nicio sora geamana.
Mama lui Marie il intrerupe......
M.M : Dar noi da....ln acea seara eram la spital. Am lucrat o perioada ca asistenta acolo. Am asistat la nasterea mamei voastre. Cand v-am vazut erati asa frumoase incat li se topea inima tuturor persoanelor din incapere. Cand am aflat ca mama voastra este pe moarte nu stiam ce sa facem cu voi. Erati superbe, iar eu am hotarat sa va iau. Din pacate nu va puteam lua pe amandoua deoarece nu aveam suficienti bani pt a avea grija de voi asa ca am luat doar o fata si am plecat acasa cu ea dupa ce am anuntat. A doua zi cand m-am intors la munca am aflat ca si cealalta copila fusese luata de o familie, dar de mama voastra nu mai stiam nimic. lmi pare rau scumpo!
ln acest timp Kayla isi imbratisa parintii cu o ardoare nemaintalnita in timp ce Marie se arunca in genunchi scufundata de lacrimile ce ii inundau fata. Cartile fusesera date pe fata. Se stia tot adevarul, iar fetele se reunisera......totul era bine.....pana cand un telefon intrerupe acest moment. Necazurile nu vor lua sfarsit aici. Abia acum incepe adevarata poveste a gemenelor pierdute.