-Cum se simte mama lui?spun ușor îngrijorată,știind cum se simte tensiunea unei mame lovite.
-Sincer,nu știu prea mult,doar ce mi-a zis el la telefon și atât.Osul nazal e un pic fisurat si are mâna ruptă,și...a da,i-a taiat părul.spune iar eu casc gura.
-Cât de barbar și nenorocit e tatăl lui!spun,bulbucând ochii.
-Da...probabil că de asta e atât de
impulsiv.Cu o familie destrămată și atâta presiune pe capul lui:să-și desparta părinții,să aibă proprii bani și în plus să se ocupe de educația surorii lui..mie unul mi se pare greu.
-Are o soră?întreb.
-Da.răspunde,zâmbind.Uite,dacă tot te doare inima așa de el,te iau când ieși din tură și vii cu mine la spital..
-Nu.Nu vreau să merg.Doar..transmite-i însănătoșire grabnică mamei sale..șoptesc,privind preșul roșu care era plin de noroi.
-Mă rog...spune,ieșind apoi pe ușa restaurantului.
*
-Îti bați joc de mine,doctore?tipa Ray cu o voce groasă,trezind tot spitalul.Crezi ca dau pe afara de bani?
-Baiete,nu urla la mine!tipa doctorul cel mare.Accept s-o iau in ochii pe mama ta..cu conditia de a baga spaga.sopteste.De parca nu stii ca banu' vorbeste pe lumea asta.
-De unde dracu sa dau atatia bani?patru mii de dolari?Ai innebunit?
-Hai,scotoceste-te!
-Doctore,imi e ca ti-o iei si ajungi mai rau ca mama!
-Bine!Te las la 2000!O mie operatia,200 spitalizarea,100 pentru asistente si doctorul de garda iar 700 sa fie spaga mea..stii tu,sa aiba parte de supraveghere speciala.spuse doctorul,dand sugestiv din sprancene.
Rayden ofteaza,privind oriunde altundeva decat in ochii doctorului.Baga mana in buzunar si scoate multe bancnote,pe care le numara chibzuit si
rapid.Se opreste cand numara ultima bancnota si observa ca ii lipsesc 10 dolari.
"Asta e asa rusinos..drace!"gandi el.
-Te-ai oprit,baiete?rade doctorul,si-i smulge banii din maini apoi ii freaca stanga-dreapta de barba.Ramai tu sa mi dai restul.
In timp ce doctorul rade si se indeparteaza,Ray ramane intunecat.Inghite in sec si se preseaza de perete,dand din cap ironic cu gandul la ceea ceea ce tocmai se intamplase cu mama lui.Rade usor si priveste fix,simtind cum cade de-a picioarele cand se gandeste la nebunia prin care trecuse.Si din acel raset psihopat ajunge sa se iveasca intr-o mare de lacrimi si suspine in hohote,nemaiputand nici sa respire.
-Am obosit!Am obosit!Nu mai pot!tipa din suflet,lovind peretele cu mare putere.VREAU LINISTE!..
Lacrimile se transforma usor in ura si ganduri prea negre.Daca ai simtit vreodata cum le pierzi pe toate din mana si aluneci intr-o groapa incet fara ca nimeni sa te ajute,vei simti apoi si cum te afunzi in ganduri rele si vei fi invaluit neputinta care te va transforma intr-un om care o sa urasca pe toti si toate si care îi va respinge pe toti.
-Domnule,va simtiti bine ?
Din perspectiva lui Rayden
O asistenta tanara statea in fata mea,privindu-ma intrebator.Cand am deschis ochii de tot,s-a speriat si s-a dat cativa pasi in spate,iar eu am stiut ca mi s-au inrosit ochii de la plans.Mi-am sters lacrimile din colturile ochiilor,si incruntandu-ma,am tras aer in piept,intrand in baia de pe coridor,fara a-i raspunde asistentei.
-Eu sunt mereu bine...murmur cand deschid usa,iar totul se aude in ecou in capul meu.
In baie e intuneric iar oglinzile nu dau decat un aer infriorator incaperii,iar briza ce se simta imi provoaca o alta durere de
cap.Ma sprijin in maini pe chiuveta si privesc oglinda,observand ca am o zgarietura pe gat care se vede usor prin camasa.Parul mi-e ravasit iar mintea la fel,simtind numai vibratii in cap de la tipetele mamei si ale mele.Imi inghit nodul din gat si strans dintii cat de tare pot,oprind astfel lacrimile ce urmau sa
explodeze.Cat de pampalau sunt...
-Domnule,va simtiti bine?
Asistenta de mai devreme sta in pragul usii,tinand in mana o fisa care se intampla sa-i cada pe jos cand ma intorc salbatic catre
ea.Se sperie dar de data asta nu mai da inapoi,ci ridica fisa si se apropie.Pufnesc si ma intorc la chiuveta,umplandu-mi mainile cu apa si clatindu-mi fata de orice semn al slabiciunii de care am dat dovada in seara asta.Nu trebuie sa mai plang.
-Iti place sa te tii de oameni ?spun,stopand apa.
-Doar daca mi se par interesanti.rade ea.
N-o bag in seama,imi sterg fata cu niste servetele si o dau fortat din usa,dar vocea ei ma semnaleaza ca trebuie sa raman pe loc,asa ca ma intorc usor nervos spre ea.
-Doctorul ce o supravegheaza pe mama dvs. mi-a spus sa va citesc fisa medicala.Dar cred ca ar fi mai bine sa ma rezum..
-Vorbești despre sau ce faci?spun,incercand sa nu urlu la ea.
-D-da...Dansa are leziuni externe destul de mari,dar care vor trece in urmatoarea saptamana,speram.Ceea ce poate fi considerat grav e traumatismul toracic pe care l-a suferit,deoarece primele doua coaste sunt rupte,iar in mod normal asta nu ar reprezenta un pericol,dar suspectam o pneuomotorax.
-Cand o sa ma fac doctor tu o sa fii prima care o sa stie!
-Una din coastele fracturate poate intepa unul dintre plamani,ceea ce produce un deficit in a respira..
-Ei bine,află ca m-am saturat de teorii.Cand asta o sa fie sigur 100 la suta,vorbeste cu mine!
-Dar-
Pasii mei strufocau podeaua.Totul parea sa fie distrus in fata mea,fiindca imi tineam nenorocita de inima stransa din toate partile.As vrea sa mor si sa nu mai vad nimic.Nimeni nu-mi apreciaza eforturile,iar oricat de mult m-as zbate sa fiu in echilibru cu totul si toate lumea sa aiba tot ceea ce vrea,tot eu sunt cel nenorocit care nu trebuia sa faca "aia".Stii ce inseamna aia pentru mine ?Inseamna ca ma risc si ma arunc in noroi pentru voi,nerecunoscatorilor.
Fara sa-mi dau seama,ajung in salonul mamei si trantesc imbecil usa,dar ea oricum nu dormea.Nu si-a intors nici macar capul ca sa vada cine a intrat,ci privea cu sila fix in fata.Aparatele scoteau un sunet idiot si ma faceau sa izbucnesc,dar m-am potolit.Nu stie nimeni cat indur eu...
-De ce n-ai plecat acasa?E aproape ora patru...sopteste ragusita,nedeslipindu-si ochii de pe icoana din fata ei.
-Am stat sa platesc doctorul.spun,asezandu-ma pe scaunul de langa patul ei.
-Iarasi a cerut spaga?
-Dar crezi ca ajungi la profesor daca-i spun ca a avut tata spume?
Ofteaza.
-Sper..ca nu ti-a cerut multi bani..
-Nu conteaza.
-Mai ai bani?Mai am in geaca ceva bani,mami...daca nu ti-au mai ramas..Asa mult a cerut nenorocitul?
-Stii care-i treaba?spun,simtind cum o sa incep sa crizez.Nu o sa vorbesc cu tine de bani,pentru ca nu are rost.Ajuta cu ceva daca ma milogesc si-ti spun tie ca nu mai am bani nici macar sa trec strada?Nu ma ajuta cu nimic,imi scade de fapt demnitatea.Stii ce m-ar ajuta pe mine?Mi-as dori din tot sufletul meu liniste.Sau moarte.Una din ele,fiindca scap de
voi.Ai ceda psihic daca ai fi in locul meu.
-Iubire,nu spune asta..Stii ca-
-Nu te
victimiza.Ai zis-o si tu.Nu accepti adevarul,iar cand ti l-am strigat in fata mi-ai zis ce ai tinut tu le sufletul tot timpul. Ca am fost o povara cand m-ai nascut,ca nu m-ati vrut niciunul.Sincer,ma doare undeva ca nu m-ati vrut.Dar..spun si ma opresc,simtind cum ma ustura capul pieptului.Oricat de nenorocit e copilul ala,tot se ataseaza de aia care se numesc parinti.Si pentru mine sunteti indiferent de ce mi-ati fi facut sau zis,parintii
mei.Ma uit la voi ca la icoane,mama...si voi ?Sunt un nenorocit care face numai belele si nu-i bun de nimic,nu?spun razand iar lacrimile parca vor sa vina.Ati clacat rau cu asta.Mai ales tu.Eu....sunt pe cont propriu in viata asta si stiu asta de mult.Si am fost in stare de mai mult de cat ati fost voi,iar cand am intrat in belele,a fost adevarat ca pana intr-un punct m-a salvat tata..dar apoi..m-a lasat.Si am invatat sa ma descurc pe cont propriu.
Dar nu stii cat ma zbat eu,mama..Nu stii..spun cu vocea tremuranda,iar lacrimile cad.Fac tot ce poate fi facut ca sa am bani..Cad lat dimineata si nu ma ajuta nimeni..Nimeni!Ma risc cu propria viata,intelegi?Am vazut atatea incat nu mai mi-e frica!Pe voi nu va interesat niciodata..Tata a fugit mancat norii dupa bani iar tu..tu..rad.Privesc toate fetele ca pe niste tarfe din cauza ta.Si mi-e asa scarba de ele.La fiecare greseala,oricat de mica,le vad pe tine in ele.De ce sa fiu eu precum tata iar cea care o sa fie sa se comporta precum tine?Nu sunt de acord cu bataia,dar la cat de mult m-ai scarbit cu actele tale,jur ca o omor pe ea!O omor direct!Sa nu mai faca a doua oara,o omor si gata!Voi m-ati facut asa!Sa gandesc asa si sa ajung sa fiu cel de acum..Nu te-ai gandit la familia ta si ai facut o prostie pe care n-o s-o iert,dar o pot accepta fiindca copilul ala nu a gresit cu nimic.Pacat de el..siptesv.
Inca esti icoana mea mea ,mama, si o sa te iubesc pana la cer,dar de acum vreau sa ma lasati in pace..Si sa rupem odata legatura asta de care eu tot trag sa o tin nerupta,fiindca pentru voi nu inseamna nimic
Avea lacrimi pe fata pe care nu mai intentionam sa i le sterg vreodata.Ziua asta va fi ultima zi in care am spus tot ce am simtit.Fara sentimente de acum,fara nimic.Nimic nu e apreciat.
-Rayden...Nu e adevarat,puiule..Nu gandi asa!Esti copilul meu pe care-l iubesc de la cer pana la pamant..Nu stiu ce m-as face fara tine!
-Vin dupa-amiaza la tine.spun,riricandu-ma de pe scaun.
-RAYDEN!Sunt mama ta...spuse,privindu-ma cu lacrimi pe care acum le consideram false.
-Iti zic un singur lucru,mama:Imagineaza-ti ca esti legata de mine printr-un fir lung si intr-o mana tii un cutit.De fiecare data cand gresesti firul se rupe,dar eu te iert si se reinoada de asa multe ori incat ajungi mult prea aproape de mine.In seara asta s-a indodat ultimul nod,iar cutitul ala a ajuns direct in inima!
-Nu!Nu!Nu spune aata!Rayden!
Tamplele incep sa ma doara asa ca imi vars nervii pe usa din fata mea,trantind-o pana de perete.Nu mai avea chiar nimic importanta,totul devenise intr-o seara praf iar singurul care mai conta in povestea asta eram eu.Eu si atat.Nimeni.
*
Ora patru dimineata.Negura noptii acoperea si cel mai mic suflu,iar cel ce intraznea sa sopteasca ceva era inghitit fara sa mai se opuna.Stelele se curbau frumos pe cer,fiind eclipsate de maretia lunii.Drumurile erau clare fara tipenie de om iar singurul ce perturba linistea noptii era nimeni altul decat Rayden.Masina ce o coordona calca totul in picioare iar el era in regula cu asta,deoarece lupta care se dadea in el era prea importanta.
Muzica rasuna cu putere,acordurile dulcii ale viorii ii clateau uneori gandurile,dar de data asta ba.Totul era zapacit in capul lui,asa ca a oprit fix in mijlocul drumului si a inceput sa-si maseze tamplele,sufland aer de foc in exterior.
-Aveți un nou mesaj!Aveti un nou mesaj!Aveti-
-Mortii tai de sonerie!tipa el nervos peste limite,ridicand telefonul.
Nici macar cand a vazut persoana care i-a trimis mesajul nu era mai bine,ba chiar a oftat si a lovit. brusc bordul.
"Vreau sa vorbim.Vino acum,am terminat tura."
-Vasazica te-a apucat doru' de mine,Kayra...sopteste el ironic,aruncand telefonul pe celalalt scaun.
